| ROMÂNIA STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE | |||||||||||||||||||
România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, conform calendarului stabilit, încheind astfel un proces care a început la mijlocul anilor ’90.
Aderarea României, împreună cu Bulgaria, la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 încheie astfel cel de al cincilea val al extinderii Uniunii, iniţiat la 1 mai 2004, prin aderarea celor opt state din Europa Centrală şi de Est, alături de Cipru şi de Malta.
Astfel, de la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană este o comunitate ce reuneşte 27 de state membre şi o populaţie de 492,8 milioane de locuitori şi care are 23 de limbi oficiale. România s-a alăturat astfel unei Uniuni de state europene care împărtăşesc aceleaşi valori, având în centru respectul pentru demnitatea umană, democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Uniunea Europeană are drept obiective asigurarea păcii şi prosperităţii, printre realizările sale numărându-se piaţa internă, precum şi crearea Spaţiului Schengen, a zonei euro. Obiectivul principal al României la acest moment îl constituie consolidarea progreselor şi reformelor realizate, pentru asigurarea unei integrări depline în structurile comunitare. Pe de altă parte, România doreşte să aducă o contribuţie activă la realizarea proiectelor aflate pe agenda europeană şi să sprijine soluţii eficiente pentru problemele Uniunii.
Prin aderarea României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au devenit cetăţeni ai Uniunii Europene.
Românii în instituţiile europene Aderarea celor două noi state la Uniunea Europeană a generat o serie de modificări instituţionale la nivelul Uniunii Europene. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România are, în mod identic cu toate celelalte state membre, drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene; având în vedere că este cel de-al şaptelea stat membru ca mărime în Uniune, României îi sunt atribuite 14 voturi. De asemenea, tot la 1 ianuarie 2007, Consiliul a adoptat noua listă de exercitare a succesiunii preşedinţiilor la nivelul Consiliului UE, România urmând să deţină acest mandat în perioada iulie-decembrie 2019. Totodată, potrivit Tratatului de Aderare, României îi revin o serie de poziţii în instituţiile comunitare, iar cetăţenii români au posibilitatea de a lucra în cadrul instituţiilor europene.
Politicile UE Ca stat membru al Uniunii Europene, România ia parte direct la elaborarea şi adoptarea politicilor comunitare, contribuind pe fond la lucrările tuturor instituţiilor comunitare, la nivel politic şi tehnic (Consiliul UE şi formaţiunile sale sectoriale, grupurile de lucru ale Consiliului, precum şi la reuniunile Consiliului European, comitetele şi grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social). De asemenea, România va contribui în mod direct la marile linii de politică ale Uniunii (Programul Haga, Strategia Lisabona, Politica energetică, Strategia de Dezvoltare Durabilă etc.), asociindu-se pe fond la dezvoltarea acestora.
Un domeniu important îl reprezintă Politica Externă şi de Securitate Comună, la care România contribuie direct în baza statutului său de stat membru cu drepturi depline al Uniunii. De asemenea, România doreşte să îşi consolideze contribuţia la Politica Europeană de Securitate şi Apărare (PESA). În calitate de membru al Uniunii Europene, România aplică sancţiunile internaţionale impuse prin Poziţiile Comune adoptate în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună, instituţiile competente dispunând măsuri de implementare, atunci când este cazul.
În contextul în care, de la momentul aderării la 1 ianuarie 2007, frontiera de nord şi de est a României a devenit frontieră externă a UE, România va contribui la consolidarea ariei de libertate, securitate şi justiţie, prin asigurarea unui management eficient al frontierelor sale externe. Viitorul Europei/Tratatul Constituţional Primii paşi ai României ca membru al Uniunii Europeană au loc într-un context marcat de dezbaterea asupra Tratatului Constituţional şi viitorului UE. La acest proces de dezbatere participă concomitent, statele membre, instituţiile europene, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului academic. Ca stat membru care a aprobat deja Tratatul Constituţional, România va continua să se asocieze pe fond la dezbaterile pe această temă. În cadrul dezbaterilor privind viitorul Europei, un rol important l-a reprezentat procesul de elaborare şi adoptare a Declaraţiei de la Berlin pentru aniversarea a 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, adoptată la 25 martie 2007, de cele 27 de state membre si de instituţiile Uniunii. Documentul reprezintă exerciţiu simbolic de recunoaştere a realizărilor şi beneficiilor Uniunii în decursul a 50 de ani şi de solidaritate a statelor membre în jurul unor proiecte şi obiective comune pentru viitor. Măsuri asiguratorii Având în vedere necesitatea asigurării aplicării uniforme a dreptului comunitar pe tot teritoriul Uniunii, acquis-ul comunitar cuprinde măsuri asiguratorii ce vizează protejarea funcţionării conforme a Uniuni în practic toate politicile europene: măsuri de salvgardare punctuale, corecţii financiare cu privire la fondurile europene, măsuri privind politica concurenţei sau declanşarea unor acţiuni în constatarea neîndeplinirii unei obligaţii de drept comunitar (infringement procedures) la adresa Statului Membru respectiv. Alături de aceste măsuri, procesul de extindere, datorită complexităţii sale, a generat includerea unor clauze asiguratorii specifice, atât în Tratatul de Aderare al statelor care au aderat la 1 mai 2004, precum şi în cel al României şi Bulgariei. Acestea vizează protejarea funcţionării Uniunii, în cazul existenţei unor disfuncţionalităţi majore în cadrul noilor state membre şi sunt inspirate din clauzele de salvgardare existente anterior în dreptul comunitar. România acţionează pentru continuarea reformelor deja începute, astfel încât să nu fie necesară activarea clauzelor de salvgardare.
|
Link-uri utile